DE CE JOACA JUCATORUL COMPULSIV
1. NEVOIA DE BANI
Acesta este motivul de suprafata al celui care joaca jocuri de noroc pentru bani. In realitate nimeni nu-si plateste cu regularitate facturile din ceea ce castiga la jocuri. Masinile de joc au stabilite procente foarte mici pentru returnarea de bani, intrucat proprietarul localului este un om de afaceri care trebuie sa castige el, si nu clientii. Daca jucatorii castiga in mod semnificativ localul intra in faliment si se inchide.
2. "ORGASMUL FINANCIAR" SAU INVATAREA VICIOASA PRIN NOROCUL INCEPATORULUI
Jucatorul D. in varsta de 25 de ani intra acum un an si jumatate cu un prieten in sala de jocuri si castiga potul de 12.000 de Euro al masinii de joc dupa numai trei incercari. Extazul castigului l-a schimbat transformandu-l intr-un jucator necontrolat. A cheltuit la joc banii castigati si de atunci a jucat in beneficiul patronului salii de joc tot ce a incasat din munca sa ca barman. El estimeaza la peste 80.000 de Euro pierderile iar in prezent are datorii de peste 6.000 de Euro. Este constient ca propriul noroc l-a facut dintr-odata sclav al jocurilor si regreta sincer faptul ca a castigat la inceput acea suma mare de bani. El singur declara ca s-ar fi lasat sigur de jucat daca nu ar fi incasat acel castig fabulos. A fost un caz tipic de ceea ce se poate numi un orgasm financiar, similar orgasmului farmacologic pe care-l pot provoca anumite droguri care dau dependenţă, sau similar cu primul orgasm sexual care, daca se petrece in compania sexului opus conduce la fixarea prin placere a comportamentului heterosexual iar daca se petrece in compania aceluiasi sex conduce la fixarea comportamentului homosexual. Sa nu ne miram. Imagistica medicala moderna ne prezinta zone corticale cerebrale cu activitate intensa in caz de satisfactie financiara, alte zone cu activitate intensa in caz de satisfactie sexuala si, in sfarsit, alte zone cu activitate intensa in caz de administrare de alcool sau de droguri ce produc dependenta. Daca vrem sa stim mai multe trebuie sa aflam ca eliberarea in creier a acelor neuromediatori care ne fac sa simtim dorinta si placerea stimuleaza totodata fixarea solida in memorie a circumstanţelor in care ne aflam in momentul respectiv. Orice element din mediu cum ar fi culoarea rochiei iubitei care este langa noi, melodia care se aude in surdina, sunetul bauturii turnata in pahare, luminile sclipitoare ale aparatelor din cazinou, toate sunt investite astfel cu calitatea de a readuce in minte - cand sunt intalnite din nou - nevoia de a retrai evenimentul care a determinat trairea initiala quasi-orgasmica a placerii. Acesta este si rostul includerii pe reclamele cazinourilor a luminilor sclipitoare specifie: sa-l atraga din nou la joc pe jucatorul patimas.
3. INVATAREA SOCIALA
Un individ poate invata un comportament prin simpla observare a celor care-l practica. Pisica cea mare a matusii Matilda a observat cum matusa apasa pe clanta pentru a deschide usa si, dupa multe incercari, a reusit si ea sa se suie pe clanta si sa treaca la propria dorinta dintr-o camera intr-alta. Celelalte doua pisici ajunse acolo ulterior au invatat acest comportament de la prima prin simpla observatie si apoi imitatie.
Tanarul George a crescut intr-o familie in care musafirii si parintii lui jucau frecvent jocuri de noroc ca septar, douazeci si unu, remy sau poker. Ba chiar il ajuta pe domnul avocat, tatal sau, semnalandu-i ce carti au partenerii. Pe nici una dintre rude nu a mirat-o ulterior sa auda ca studentul si apoi tanarul avocat George a ajuns un jucator inrait care si-a distrus deja viata datorita jocurilor.
4. RECUPERAREA PIERDERILOR
Inrait si amarat dupa pierderile din ziua precedenta jucatorul se intoarce sperand sa i se intoarca norocul. Dar cu o mare regularitate el pierde din nou banii si pleaca mai frustrat decat a venit.
